Poezie pentru suflet

Unde te îndrepți tu oare, suflete al meu pierdut?
Ai uitat că totul doare, ai uitat tu de trecut?
Într-o lume a tăcerii, unde doar banii vorbesc,
Printre voci îndepărtate care-ntruna șușotesc.

Ai uitat sufletul meu răul ce ți l-au făcut?
Ai uitat că viitorul are-n spate un trecut?
Tu trăiești în amăgire, și mereu te amăgești,
Tu îi ierți pe toți și toate, ca să poți să mai iubești.

Care este calea oare, ce ție s-ar potrivi?
Ai în față multe drumuri, și tot nu le poți privi,
Și nu crezi că viitorul o să-ți dea prea multe șanse,
Însă tu trăiești prezentul, fără să îți faci speranțe.

Suflete al meu pierdut, tu întoarcete-nnapoi,
Să fim aceeași persoană, să fim unul și nu doi,
Și să facem viitorul,împreună ca trecut,
Într-o luptă pentru viată, într-un vis necunoscut.