Vand Romania

VAND ROMANIA !
Stare tehnica:
Are probleme cu alimentarea, o mica defectiune la mecanismul de directie, ca nu tine linia dreapta, si merge cam înfrânata.
Cutia de viteze e blocata în marsarier. Este înmatriculata în Europa, cu numere provizorii, se mai poate circula cu ea maxim o luna.
Istoric:
Este fabricata acum 2000 de ani, sub licenta romana. A fost avariata în repetate rânduri. Prima data a fost condusa de niste ciobani, dar au mai calarit-o si altii. A fost reparata numai cu piese second hand, aduse de pe la turci. O perioada a fost condusa bine de niste nemti, Carol I si Ferdinand, dar apoi a încaput iarasi pe mâna unor idioti care au bagat-o prin toate gropile.
Exteriorul a fost vopsit în 1989, dar interiorul este înca plin de rugina. A mai avut câteva reparatii capitale, în 1600, 1859 si 1918, dar a mai si pierdut o parte din piese.
Combinatii:
Predau leasingul, mai sunt de plata la ea câteva zeci de rate FMI. Accept si variante de schimb cu o tara similara din Africa, oricât de mica ar fi dar sa functioneze.
De ce o vând:
Sincer sa fiu, o vând ca m-a lasat în drum si nu ma pricep la ea. Plus ca îmi consuma cam mult, si ca s-o repar ma costa cât nu face. Oricum, eu n-am permis de conducere pentru categoria asta de tara, asa ca sa o conduca cine s-o pricepe. Daca nu o vrea nimeni, o dezmembrez si o vând pe bucati (ca flota). E pacat de ea, va spun. Sper sa o ia cineva care stie sa o aprecieze.

Maxime

1. Eşti inteligent dacă nu crezi decât jumătate din ceea ce auzi; eşti înţelept dacă ştii care jumătate!

2. Minţile ilustre discută idei, inteligenţele medii discută evenimente, iar minţile reduse îi discută pe alţii!

3. Experienţa este cel mai prost învăţător. Ea ne dă întâi examenul şi numai după aceea lecţiile!

4. Înfrângerea nu este decât a celor care o acceptă. Un om trebuie să fie destul de mare să-şi recunoască greşelile, suficient de deştept ca să înveţe din ele şi îndeajuns de tare ca să le îndrepte!

5. Ca să ajungi mare nu este suficient să fii puternic, trebuie să mai şi ştii cum să-ţi foloseşti această putere!

6. Cel mai sigur semn că cineva nu este important este silinţa cu care îşi dă importanţă!

7. Unii oameni cred greşit că opusul dragostei este ura, când de fapt este indiferenţa!

8. Este imposibil să-i ridici pe alţii la un nivel mai înalt decât acela la care te afli tu însuţi!

9. Unii oameni vorbesc din experienţă; alţii: din experienţă, nu vorbesc!

10. Nu este suficient să ai o minte bună, trebuie să ştii să o foloseşti bine!

11. Intuiţia este o calitate a femeii care o ajută să-şi contrazică bărbatul inainte ca acesta să apuce să deschidă gura!

12. Ce defigurantă este invidia! Oamenii suflă în lumânările altora doar ca să fie văzută mica lor luminiţă!

13. În viaţă este ca şi la bal mascat: când toată lumea îşi scoate masca, se duce veselia!

14. Când cineva spune că are o conştiinţă curată, asta înseamnă, de obicei, că are şi o memorie proastă!

15. Când vrei să lauzi un copil, laudă-i faptele, nu-l lăuda pe el! Făcând astfel, vei încuraja comportamentul, nu mândria!

16. Un copil este un înger ale cărui aripi se micşorează pe măsură ce îi cresc picioarele!

Nu pleca cu sufletul meu

Astazi m-am trezit cu niste  versuri in minte, nu stiu de unde, nu imi amintesc ce am visat, insa m-am hotarat sa le pun repede pe hartie, sa nu zboare. Haideti sa vedeti ce a iesit:

Nu pleca cu sufletul meu

Nu pleca acum cu sufletul meu,

Stii ca fara el n-o sa mai fiu eu,

Stii de dragostea ce o port mereu,

Pentru tine.

N-o sa te urmez, stii cat e de greu,

Nu pleca acum, stai aici mereu,

Stii ca ai un loc in sufletul meu,

Stii prea bine.

Nu pleca acum, lasa-mi dragostea,

Iarta-ma iti spun, tu esti viata mea,

Stiu ca este greu, dar ma poti ierta,

Tu iubire.

Am gresit si eu, stii ca-mi pare rau,

Stii ca nu te-opresc, mergi pe drumul tau,

Dar ma doare acum, da, ma doare rau,

Stai cu mine.

N-o sa mai gresesc, sunt numai al tau,

Viata mea-i a ta, si sufletul meu,

Te rog nu pleca, si mie mi-e greu,

Fara tine.

Lasa-ma sa-ti spun, ce mult te iubesc,

Tu esti viata mea, tot ce imi doresc,

Glasul tau divin, chipul ingeresc,

Pentru mine.

Si inca regret, doare dragostea,

Ramai pentru mine, alinarea mea,

Ramai langa mine, te rog nu pleca,

Fa-mi un bine.

Slabiti rapid

Cum tot mai des ma impiedic de tot felul de reclame cu si despre retete de slabit, mi-am amintit de o reteta mai putin conventionala, destinata barbatilor. Apropo de asta, ati observat ca mai toate retele de slabit sunt destinate femeilor?

 Trebuie neaparat incercata reteta. E una de mare succes in randul barbatilor, mai ales daca sunt insurati!!! Va garantez ca o sa uitati de o zicala mai veche: Intotdeauna incep cura de slabire in aceeasi zi: maine.

1. Dezbrăcarea (ei):
- cu consimţământul ei - 12 calorii
- fără consimţământul ei - 187 calorii

2. Desfacerea sutienului:
- cu amândouă mâinile - 8 calorii
- cu o singură mână - 12 calorii
- cu dinţii - 85 calorii

3. Punerea prezervativului:
- cu erecţie - 6 calorii
- fără erecţie - 315 calorii

4. Atingerea orgasmului:
- adevărat - 112 calorii
- fals - 315 calorii

5. După orgasm:
- stat în pat - 18 calorii
- ridicare imediată - 36 calorii
- încercarea de a-i explica (ei) de ce v-aţi ridicat imediat- 816 calorii

6. Obţinerea unei a doua erecţii pentru persoane între:
- 20 – 29 de ani - 36 calorii
- 30 – 39 de ani - 80 calorii
- 40 – 49 de ani - 124 calorii
- 50 – 59 de ani - 972 calorii
- 60 – 69 de ani - 2916 calorii
- peste 70 de ani ? (cercetările continuă)

7. Îmbrăcatul de după act:
– cu calm - 32 calorii
– în grabă - 98 calorii
– cu tatăl ei bătând la uşă - 1218 calorii
– cu soţul ei bătând la uşă - 3415 calorii
– cu soţia dumneavoastră bătând la uşă - 9815 calorii.

Ziua ideala

Care ar fi ziua ideala pentru voi? Wow...sunt atat de multe lucruri care le-am putea trece pe lista pentru o zi ideala. Iata doua exemple de zile ideale. Cat de mutle puncte aveti in comun cu acestea?


Ziua ideala a unei femei

08:15 - Trezita cu saruturi si gadilata cu ajutorul unei petale de trandafir din import.
08:30 - Pe cantar: 2 kilograme mai putin decat ieri.
08:45 - Micul dejun in pat (croissant, suc de portocale proaspate). Deschiderea cadoului (inel cu diamant de 5 karate ales de partenerul atent).
08:50 - Stiri, la "Shopping channel" (Mari reduceri la "Gucci").
09:15 - Baie fierbinte in uleiuri aromate.
10:15 - Relaxare usoara prin fitness cu ajutorul unui antrenor personal amuzant si bine cladit.
10:30 - Ingrijirea tenului, manichiura, spalarea parului, coafatul.
12:00 - Pranzul cu cea mai buna prietena intr-un restaurant.
12:45 - Intalnirea fostei prietene a partenerului si constatarea ca s-a ingrasat cu 7 kilograme.
13:00 - Shoping cu cea mai buna prietena (carte de credit nelimitata).
15:00 - Somnul de dupa masa.
16:00 - Primirea a 35 de trandafiri de la un admirator secret.
16:15 - Masata de un maseur privat, puternic, dar tandru, care exclama ca nicioadata pana acum nu a masat un corp atat de delicat.
17:30 - Alegerea si incercarea imbracamintii scumpe si unicate. O mica parada de moda in fata oglinzii.
19:30 - Cina la lumanari. Dans si complimente.
22:00 - Dus fierbinte (singura).
22:50 - Purtata in brate pana la pat. Cearsafurile proaspat spalate si parfumate.
23:00 - Giugiulire.
23:15 - Adormirea in bratele partenerului.

*

Ziua ideala a unui barbat

07:00 Micul dejun: Snitel parizian si oua, cafea si toast, pregatite si servite de niste sclave goale si blonde.
07:30 Soseste limuzina.
07:45 Cateva pahare de whiskey in drum spre aeroport.
09:15 Zborul, in avionul particular.
09:30 Limuzina cu sofer, pana la clubul de golf.
09:45 Golf.
11:45 Pranz: fast food, 3 beri, sticla Dom Perignon.
12:15 Fumatul trabucului.
12:30 Golf.
14:15 Limuzina inapoi pana la aeroport (cateva pahare de whiskey).
14:15 Zborul spre Monte Carlo.
15:30 Plecarea la pescuit. Toate fetele de companie sunt goale.
17:00 Zborul acasa.
18:45 Relaxare la WC, dus, barbierit.
19:00 Stiri: Michael Jackson asasinat, marihuana si filmele deocheate sunt legalizate.
19:30 Cina: caviar pentru aperitiv, Dom Perignon (1953), un biftec mare, inghetata servita pe sani goi.
21:00 Coniac si trabuc in fata unui televizor mare.
21:30 Sex
23:00 Masaj si scaldatul in jacuzzi cu pizza si bere..
23:30 Sex pentru "Noapte buna".
23:45 Intins, singur, intr-un pat imens. Somn.

Parodii

Zilele trecute, stand aiurea pe net, am dat de niste articole, niste poezii mai exact, foarte amuzante, si pe care o sa vi le prezint si voua.

Facerea de bine

Pe strada-n care întotdeauna-i cald şi soare
Pe drumul dintre Haţeg şi Călan,
Venea un om voinic şi mare
Şi era ferice şi baban.

Dinspre hârtoape din Măceul de lumină,
Umbrind cu trup schilav tăpşanul,
Un biet sărman, venind înspre colină
Se întâlneşte nas în nas cu bogătanul.

- Ce-i cu tine, mutră pirpirie,
Întreabă fericitul - Cum te-ai trezit din somn?
Şi i-a răspuns săracul: - Cum să fie?
Deocamdată-i rău, stimate domn.

De când mă ştiu, mă lupt cu disperarea
Şi n-am în viaţa asta niciun rost,
Toţi mă muncesc de-mi rup spinarea
Şi-n urmă, mai descoperă că-s prost.

Acum cinci ani lucram şi la uzină,
Dar am ajuns pe drumuri făr-un ban,
Nu ştiu ce vor şi cine poartă vină
C-au demolat cu totul "Victoria Călan".

Şi uite aşa, umil, în viaţă mă târăsc,
Şi-mi deapăn visul, trudnic şi plăpând,
De jalea mea, toţi oamenii glumesc,
Şi rabd şi tac, şi-s pururea flămând.

- Sărman şomer, ce soartă imbecilă...
Hai vino-ncoa, căci eu am vaci, viţei
Şi un tractor... îngână omul plin de milă,
Te duc la mine-acasă, dacă vrei!

Te va ajuta, când vei cosi ogorul,
Cu grebla, fân mirositor crescut în ţeastă,
Cu apa de izvor, îţi ostoieşte dorul,
Chiar scumpa, drăgălaşa mea nevastă.

Într-adevăr, e şi noroc în viaţa asta,
Săracul s-a-ndopat cu frenezie,
Apoi privind cu ochi tâmpiţi nevasta
Îşi spuse-n gînd: - Ce tipă durdulie!

Ce negrişori sunt ochii ei ... ce trup!
Cu coapsele şi sufletu-mi adapă,
Îmi vine, hainele, nebun să-i rup,
Ce bună e, că-mi lasă gura apă!

Şi-ntocmai ca un frate din Peşteana,
I-a sărutat mânuţa, să-i complacă,
Ea îi zâmbi, făcând-şi vânt cu geana
Şi el, ca un "măgar" s-a dat la... "vacă".

Curând se-ntoarse omul, cu cardurile pline,
Văzînd şi el ce coarne mari purta...
... Când uneori eşti bou, ia seama bine,
Să nu aduci măgari în casa ta.

Inginerul si managerul

Un tip ce zbura-n balon,
Admirand păduri alpine,
Survola pe-o adiere,
Dealurile verzi şi line.

Fu cuprins de încântare
Şi de peisaj uimit...
Însă, simte aşa, deodată,
Cum că s-ar fi rătăcit.

Şi cuprins de îndolială,
Peste-o pajişte coboară,
Mânuind abil balonul,
Informaţii ca să ceară.

Observând în depărtare
Aşa, ca o mogâldeaţă,
Un om, ca o arătare,
Fu cuprins, deci, de speranţă.

Se apropie agale,
Şi cu glasul răguşit,
Începu, cu apăsare,
Ca tot omul rătăcit:

- Nu te supăra, amice,
Cu frică de Dumnezeu,
Sunt puţin întârziat
Şi vreau ajutorul tău.

Mă aşteaptă un bun prieten
Şi, ca parolist ce sunt,
Cu a mea întârziere
Nu–mi pot ţine al meu cuvânt.

Poţi să-mi spui, deci, dumneata,
Locu-acesta unde stăm,
Pentru a mă corecta,
Ce coordonate-i dăm?

C-o privire neclintită
Şi c-o aură firească,
Omul întâlnit în cale
I-a răspuns făr să clipească:

- Te îndrepţi într-o zonă vestică
Singur conducând, la bord,
63 latitudine estică,
41 longitudine nord.

Pilotu-nmărmurit,
Cu mâinile-n echer:
- Aha, deci. M-am lămurit
Dumneata eşti inginer.

- Ai dreptate - zise tipul,
Serios, ca la-nceput -
Dar te rog, de vrei, a-mi spune
După ce m-ai cunoscut?

- Simplu. aste date,
Deşi tehnice şi-exacte,
Mie nu-mi sunt de folos,
Nici măcar pe jumătate.

Şi aceste informaţii,
Sunt reale, negreşit,
Dar nu îmi rezolvi problema
Şi-s la fel de rătăcit.

- Asta e, tu eşti manager!
Şi chiar mare, tre’ să fii...
- Da şi aicea ai dreptate,
Dar să-mi spui: De unde ştii?

- Simplu. Că nu ştii unde te afli
Nici măcar în ce direcţie.
Ai făcut o promisiune
Ce nu o respecţi, ci-o dai la secţie,

La un inginer ca mine.
Fiind în rahat, sigur din vina ta,
Eşti tot în rahat, intrat mai bine,
... Numai că acum, din vina mea!

Harap cel negru

A fost odat’ un rob Harap,
Negru pe-ntregul trup şi cap:
Un abisinian focos,
Frumos, vânjos, dar abanos,
Ciocolatiu, negru, ivoriu,
Funebru, tern şi derizoriu.
L-au poreclit "Negru de fum",
De parcă luase foc acum.

Îl cumpărase un Stăpân,
Puţin candriu, puţin hapsân.
Stăpânu-său s-a prins de schemă:
- Bă, tu te-ai dat cumva cu cremă?!

Eşti prea murdar, un porc mistreţ,
De nespălat, ai părul creţ!
Parc-ai fi corb, cioroi, ori laie!
Să treci imediat la baie!

Negrul, jignit şi supărat,
S-a îmbăiat înverşunat;
Dar a rămas ca mai întâi,
Când în hârdău intră: negrui!

- Nebunule, îţi râzi de mine?
Strigă Stăpânul – freacă bine!
Hai, du-te-napoi la baie,
Şi freacă-te de te jupoaie!
Las’, că te fac eu alb ca varul,
În pumni sau te albesc cu parul!

Se freacă iarăşi tuciuriul
Să-l mulţumească pe candriul:
Dar geaba ăl frecuş turbat,
Nu da de alb, nici gri tărcat.

Strigă Stăpînul: - Fără milă,
Trei robi frecaţi pe Arăpilă!
Şi dus fu la izvor zglobiu
Să-l facă alb sau roz-albiu,

Iar în cascada de pâraie,
L-au săpunit să îl înmoaie
Şi l-au frecat şi-nnebunit,
Pân’ ce Negrilă a răcit.

Doftoricit, cu oblojeală,
L-au luat din nou la săpuneală:
Făcură circ la feredeu,
La râu, la puţ, la heleşteu...

Unde vedeau un ochi de apă –
Gâldan, lac, râu, şanţ, baltă, groapă,
Frecau smolitul în neştire,
Doar s-o schimba la ten, la fire...
Va da, mă rog, de alb, o ţără...

Şi, în sfârşit, îl omorâră! -
Muri, ca boală, de-o soneală,
De ăl frecuş, de târnoseală,
Un om ca bradul, om în floare,
Dar omorât în scăldătoare!

MORALA:

Din Corb n-om face curcă,
Şi nici din Şobolan vreo Nurcă!
E ca şi cum, vopsind o Cioară,
Îi zicem porumbel când zboară.

Sunt oameni fel de fel – cum vor,
Aşa trăiesc, aşa şi mor!
Degeaba ne muncim ca proştii
Să facem domn din râsul obştii! –

Mai bine – bată-vă Norocul
Aţi potrivi, omul şi locul!

Muma sindicalistului hidrotehnist (Pe o stradă-ngustă) - parodie

Pe o stradă-ngustă, la S.H., recent,
Unde apa scumpă, o facem curent,
O dulce nevastă plânge şi suspină,
Că la bloc nu-i apă, deşi e lumină.

N-a făcut mâncare, că nu este foc,
Degera în casă, caldură e ioc.
Azi de dimineaţă, soţul ei iubit,
A plecat la şase şi n-a mai venit.

Orologiul sună, 12 jumătate,
Jos în hol, la uşă, oare cine bate?
"Eu sunt mamă soacră, sunt făcut covrig,
Vin de la centrală, şi mi-e tare frig.
Obosit sunt tare, trist şi nemâncat,
Că un grup e varză, sus, în Retezat.
Să golim forţata, noi ne-am apucat,
Crede-mă, acuma, sunt epuizat.
Şi e multă muncă, e stres mult pe-aici,
C-au venit şi şefii, cu domnul Drăghici.

Frumoasa nevastă fuge să-i deschidă,
Însă mama soacră, strigă cu obidă:
"Ai adus chenzina? Nu-ti sunt soacră eu?
Ora e târzie, eşti un derbedeu!

"Ce sunt eu de vină dacă soarta-i slută?
Şi-am muncit ca boul, pe 50 la sută?
Am venit acasă, să mă încălzesc,
Ca să fac o baie, să mă dezmorţesc."

"Ai venit degeaba! soacra-i spune, dură.
Că nu curge apă si nici nu-i caldură!
Du-te la centrală şi de-o fi să mori,
Sindicatul vine, si-ţi aduce flori"

Poezii proprii p.4

Regrete

Ma uit pe cer, si incerc sa caut stele,
Si acum stiu, ca tu esti printre ele,
Caci ai plecat, cand viata ti-a zambit,
Acum esti sus, in cer, la infinit.

Sufletul tau, acum sta langa mine,
Fata in fata, vedem si rau si bine,
In amintirea ce ai lasat-o-n urma,
Nu pot sa cred, ieri ne tineam de mana.

Destinul tau, te-a purtat prea departe,
S-a ratacit, si te-a pierdut in noapte,
Tot ce-a ramas acum sunt numai soapte,
Si-un criminal, lasat in libertate.

Nu te razbun, dar vars o lacrima,
Sunt un nebun, unul cu inima,
Un nor imens, ceru-mi acopera,
Ma uit atent, raman gandindu-ma.

N-am fost atunci, am ajuns prea tarziu,
Si-acum regret, si faptul ca sunt viu,
Singur ramas, privesc spre un mormant,
Si mereu sper, sa ai aripi de sfant.

Nu mai auzi, dar tot vreau sa iti spun,
Lumea ma vede, si zice ca-s nebun,
Un trandafir, la piept acum il strang,
Am spini in piept, si tot nu pot sa plang.

Poesie

Privesc trist poza ta, privesc tot ce-a ramas,
Si-astept zi dupa zi, te-astept ceas dupa ceas,
O poza intr-un album, doi ochi asa frumosi,
Copilaria noastra, anii asa duiosi.

Tot timpul ce-a trecut, tacut te-am asteptat,
Si-ascult o melodie, asta-i ce mi-ai lasat,
In amintirea trista, chipul nu ti-am uitat,
Am suferit enorm, dorul nealintat...

As vrea ca sa zambesc, sa fiu din nou copil
Tu sa fi langa mine, de mana sa te tin,
Sa ne-aruncam in noapte,departe sa fugim,
Sa ne-ascundem de lume, nimic sa nu mai stim.

Ochii tai

Ma pierd in ochii tai albastrii ca si marea,
Ma pierd in ei, si nu mai gasesc zarea,
Si caut intr-una un coltisor aparte,
Doar o sclipire ce sufletul imi arde.

Stau si te-admir, si nu pot sa m-abtin,
Sa ma apropii de tine putin cate putin,
Sa iti declar tot ce-am iubit in viata,
Sa te aleg pe tine sa imi fi craiasa.

Ma intristez atunci cand nu-mi vorbesti,
Si-abia atunci realizez: nu ma iubesti,
M-ai inselat din prima "noastra" clipa,
Si timp, si ce-am pierdut: totu-i risipa.

Eu incercam mereu sa-ti fie bine,
Si am muncit, faceam tot pentru tine,
Tu m-amageai, si nu simteai nimic,
Voiai sa dovedesti cat sunt de mic.

E-adevarat am fost un prost,
Si te-am iubit o viata fara rost,
Am asteptat sa te intorci la mine,
Abia acum incep o viata....fara tine.

Numai dezamagire am in spate,
Incep o viata, de la capat de se poate,
Nu mai astept sa pierd clipe-n nestire,
Ca in acesta viata nu e nemurire.

Nesiguranta

Mi-amagesc din nou speranta, pe un drum fara de vise,
Cand deja am siguranta unei vieti prea compromise,
Ocolesc incet durerea, si cu ea iar amintiri,
Despre ganduri prea desarte... numai ganduri si trairi.

Am gasit si eu iubire, intr-un colt uitat de lume,
Am luat-o in inima, si am vrut sa-i dau un nume,
S-o botez am vrut, in apa, in aer si pe pamant,
Si s-o am mereu in minte, in inima si in gand.

Am vrut sa o port cu mine, sa imi lumineze calea,
Prin bezna ce e in fata, sa-mi gasesc usor cararea,
Sa o port mereu in suflet, inima sa-mi incalzeasca,
Dar pierduta mi se pare, cu durerea prea lumeasca.

Gandurile nu-mi dau pace, si incerc sa le ascund,
Si incerc sa fug de ele, pana-n suflet nu-mi patrund,
Incerc sa fug de durere, caci deja e mult prea mult,
Si nu stiu ce fac acuma, de cine sa mai ascult.

Sa ma las purtat de vise? sau sa fug cat pot de toate?
Poate o sa fie bine, sau o sa ma doara...poate,
Asta e nesiguranta ce ma bantuie de-o vreme,
Si acum eu imi dau seama ca nu am de ce ma teme.

Nebunul

Mergand pe drumuri reci, mergand pe o carare,
Mergand pe drumuri seci, care se pierd in zare,
Mergand zi dupa zi, si noapte dupa noapte,
Spunand durerea lui, uneori chiar si-n soapte.
Lumii care il vede, ii pare un nebun,
Si totusi el alearga, se-opreste intru-un catun,
Descatusat de viata, scapat e de dureri,
In amintiri si soapte, tacute pana ieri.
In chinurile vietii, amagitor de dulci,
Pierdut fiind de-o viata, si regasit atunci,
El cauta fericirea, si vrea macar s-o guste,
Sa treaca bariere, si tuneluri inguste
Ce-i inclesteaza mintea, sufletul sau curat,
Si ce-l incetineste, vesnic fara pacat.
A cunoscut durerea, a stat cu ea la masa,
Si a trait o viata cu ea mereu in casa,
Si el credea atunci ca deja nu-i mai pasa,
Dar s-a intors de-atunci, la viata sa frumoasa.

Lasa-ma sa visez

Lasa-ma sa visez, si sa ma duc departe,

Sa zbor prin cer, prin nori, si sa ii dau la o parte,

Sa privesc spre pamant, si sa te vad acolo,

Mareata printre noi, falnica ca Apollo.

Lasa-ma sa visez, sa fiu in alta lume,

Sa uit de viata mea, si sa ma tin de glume,

Sa fiu ce mi-am dorit, ce am visat sa fiu,

In vis sa scap de nume, nimic sa nu mai stiu.

Lasa-ma sa visez, sa-mi contemplez trecutul,

Sa uit tot ce e azi, sa uit si inceputul,

Sa fiu in lumea mea, sa fiu nemuritor,

Sa fiu cel ce te striga, atunci cand ii e dor.

Lasa-ma sa visez, privind pe o fereastra,

Cum soarele-arzator se scurge-n marea albastra,

O lacrima sa fiu, sa curg pe-al tau obraz,

Sa fiu mereu cu tine, s-alin al tau necaz.

Lasa-ma sa visez, ca pot fi tot ce vreau,

Ca pot sa fiu acolo, cu tine sa mai stau,

Sa fiu vantul ce-adie, incet prin parul tau,

Sa fiu mereu cu tine, sa nu-mi mai para rau...

Poezii proprii p.3

Amintire

Cu ochii-n lacrimi incerc acum sa scriu,
Nu mai gandesc, nici ce vreau nu mai stiu,
Am o idee, pacat ca mai sunt viu,
As vrea sa mor, langa tine sa fiu.

Nu te-am vazut, n-am mai avut putere,
Mai am in mine doar lacrimi si durere,
Din glasul tau, acum este tacere,
Nu pot sa cred, ma uit tacut la stele.

In miez de noapte, stau singur pe o piatra,
Ascult tacut sunetul surd, o soapta,
In raul sec, unde era o apa,
Un suflet drag, ce mereu ma asteapta.

Imi amintesc acum inc-un detaliu,
Cum ma puneai sa privesc un acvariu,
N-am reusit atunci ca sa pricep ideea,
Tu ai murit, si atunci am vazut cheia.

O sa te port in suflet, sa fi icoana mea,
Nu te uit niciodata, nu pot nici dac-as vrea,
Aceasta amintire mereu ma va durea,
In lumea asta rece, o sa ramai o stea.

Durerea ma deprima, si cred c-o sa te-ajung,
Sunt prea las pentru asta, ramane doar un gand,
Sper sa trec peste asta, o sa incerc scriind,
Nu mai ating nimic, caci vad totul pierind.

Calauza

Te caut mereu, te caut in viitor,
Prin clipe treci, prin clipe de amor,
In zile seci, din timpul trecator,
Cu ochii reci, un chip spaimantator.

Un chip frumos, un chip ce-ti apartine,
Admirator, indragostit de tine,
Vesnic tacut, si care-ti vrea doar bine,
N-as vrea sa-ti spun, dar nu ma pot abtine.

Tu esti un vis, sau poate esti o muza,
Prin versuri esti acum o calauza,
Cuvintelor, care acum te scuza,
Ca te ascunzi, atunci cand te refuza.

Pe chipul tau,citesc acum speranta,
Tradata insa, de insasi eleganta,
Un stil aparte, imprumutat din Franta
Cu inimi rupte, ce azi ne dau romanta.

Raman ascuns, ca sa te pot vedea,
De nepatruns, ascuns dupa perdea,
Caci chipul tau, mereu va fascina,
Zei si un om, ce nu te va uita.

Calea spre nicaieri

Imi blestem soarta, si blestem ursitoarea,
Din prima zi,caci ea mi-a ursit calea,
Cu ochii tristi urmez acum cararea,
Nu e a mea, si ma cuprinde jalea.

Inca-i urasc pe cei cu semnul crucii,
Ma mint mereu, fugind pe pante lucii,
Pacatuiesc si isi invoca sfintii,
Ei au un val, ce sta deasupra mintii.

Ma bat cu toti, si stiu ca n-o sa-nving,
Ei ma doboara, ma leaga si ma-nchid,
Sunt un ateu, deci nu o sa ma-nchin,
Imi este greu, dar e al meu destin.

Am suferit cumplit de mult atunci,
Nu s-au inchis nici azi ranile-adanci,
Am fost lovit, aruncat de pe stanci,
Dar am tacut, si m-am tarat prin rugi.

Ranile vechi, acum sunt cicatrici,
N-am sa le uit, vor fi mereu aici.
Brazde adanci sunt pe al meu obraz,
S-au adunat, necaz langa necaz.

Floarea

Atunci cand norii sunt pe cer, deasupra este soare,
Dejos de ei, in stropii reci, apare-o mandra floare.
In aer cald, de raze plin, rasfata mandra floare,
Caci aparuta-i din senin, la margini de hotare.

Pe campu-ntins, de-un verde crud, o pata de lumina,
Un cantec trist, aproape surd, ce greieri il ingana,
Un flutur alb, batand din aripi, se-aseaza langa floare,
Iar ea acum, sub frunza ei, il tine la racoare.

Ascuns de soarele-arzator, acum, se odihneste,
Dar va veni iar timpul bun, si-atunci el o sa plece,
Pe drumul greu, plin de nevoi, el a facut un pas,
Si floarea-acum, lui a ramas, un bun loc de popas.

Si ei de-atunci, privind spre cer, spre nori, si inspre soare
S-au intalnit zi dupa zi, ziua-n amiaza mare
Pana-ntr-o zi, in care trist, fluturul n-a venit,
Iar floarea-ncet, de dorul lui, de tot s-a ofilit.

Teama

Eu m-am ascuns, m-ascund, ma voi ascunde,
Acolo unde doar gandul va patrunde,
Si fug de mine,de tot,fug de nimic,
Cu pasi marunti alerg in intuneric.

Si iarasi fug, iar cad, iar ma ridic,
Iar fug de mine, si iar ma impiedic,
Imi este teama, nu stiu de ce ma tem,
Fug inainte, apoi ma-ntorc, ma chem...

Ma uit in urma, dar nu zaresc nimic,
Atunci ma sperii, caci cred ca am orbit
M-arunc in gol, dar nu cad, caci plutesc,
Deci sunt pe ape ce simt ca se topesc.

Ma uit de sus, chiar cred ca am crescut,
Sunt urias, pana acum n-am stiut
Ma uit si-n sus, si vad ceva mai mare,
Sunt iarasi mic, ceva in piept ma doare.

Cred in ceva, deci cred, nu sunt ateu,
Dar cred in mine, si nu in dumnezeu
As crede multe dar nu stiu ce sa cred
Nu cred nimic, caci nu am ce sa pierd.

M-am ratacit pe drum, mergand spre lumea mea,
Acum sunt prins in alta ce nu vrea,
Sa imi arate drumul ce duce inapoi,
Ma vrea captiv pe mine, ma tine in noroi.

Viata ca un vis

Mii de vise nescrise, ce astazi ma-nconjoara,
Vreau sa lovesc din aer, tot ce vad eu ca zboara,
Inconjurat de vise, ce azi ma bantuiesc,
Nu pot sa cred in ele, dar totusi le traiesc.

Eu nu mai am speranta, nu mai visez de mult,
Astazi citesc povesti, imi place sa le-ascult,
In mii si mii de oameni exista un ateu,
Dar a crescut o viata, crezand in dumnezeu.

Pe drumuri foarte lungi, sau pe carari inguste,
Pe varf de munte sur, sau pe campii lacustre
Traiesc zi dupa zi, si-alerg spre viitor,
Nu am timp de odihna, nu vreau, dar am sa mor.

Privesc acum spre soare, spre marea infinita,
Imi amintesc dorinta, si-acum neimplinita,
A unui om ce-acum departe a ajuns,
Un gand care si astazi zace fara raspuns.

In amintirea sumbra, a vechiului castel,
Traiesc o vesnicie, gandindu-ma la el,
La vremea ce-a trecut, la vremea ce-o sa vina,
Un gand fara sfarsit, ce nu imi da odihna.

De la bobi

Poezii de la bobi. Nu stiu numele intreg, dar de indata ce il voi afla, il voi posta.

Dintr-un loc, pierdut in vid,

Catre tine a pornit

Cel ce iti aduce in viata

O farama de speranta.

Din sacul sau, adanc la infinit

El scoate pentru tine cadoul potrivit

Cu mana sa batrana, degerata,

Iti scrie o poveste ce nu-i adevarata.

Iti scrie despre o inima pierduta intre stele

Ce lupta si se zbate prin gandurile rele

O inima aprinsa ce arde ca un foc

Se-apropie de Terra atrasa de un joc.

Se-ndreapta catre oameni, cu sufletul pierdut

Ce cred intro minune, un zambet, un sarut...

Se schimba cum atinge pamantul inghetat

Intro fiinta dulce, cu sufletul curat.

Paseste pe zapada si-i goala jumatate

Cu o rochita scurta si maneci pan' la coate,

Priveste catre munte, zapada cum sticleste

Si vede o cabana, un foc, ce straluceste.

Pe chipul ei de inger, o lacrima curgand,

Alearga spre cabana impinsa de un vant,

Ajunge la o usa , cu tocul inghetat,

Ea bate, sa-i deschida, aproape a degerat.

Si usa se deschide, caldura o loveste

Un om mirat de-aceasta, in casa o primeste

O-ntreaba cine este? pierdut in frumusete,

O inima zdrobita, raspunse cu tristete.

Discutia inceputa, devine amintire,

Din ochi in ochi, iubirea, patrunde prin privire

Odata ea patrunsa, pe suflet se asterne

Precum faina alba, prin sita, cum se cerne.

La masa se aseaza-n lumina lumanarii

Si umbrele vibreaza, pe varul incaperii

Minunatia lunii, i-aduna la un dans

Si pas cu pas, sarutul, pluteste-n ritm de vals.

Imbratisati se misca, in orele ce trec

Atinsi de somn, in graba, spre pat ei se reped

Nainte sa se culce, iubire isi declara

Din miile de stele minunile coboara.

Adorm imbratisati in patura cea groasa,

Dar dimineata-i sumbra, in camera golasa

El, se trezeste singur si striga-n disperare,

Gaseste-un biletel in camera cea mare.

Cu litere micute, spre drepta aplecate

E scris un scurt mesaj, despre singuratate

"Te las pe tine, suflet, pierdut in amagire,

Caci, ti-am raspuns la ruga, iubire cu iubire".

Aceasta a fost povestea, rostita de un mos,

In gerul aspru, noaptea, cu-al sau obraz, cel ros...

Va las in dar iubirea, cadoul de Craciun

Sa fie implinirea, cuvintelor ce spun.

Mi aduc aminte cand,

Eram singur pe pamant

Si aveam un singur gand

Sufletul era sa-l vand

Pentru toti, eu stau si plang,

Si te vad pe tine...

O faptura minunata,

Se prieteni alintata

Inima mi-a fost furata

Si inapoiata,

Insa ocupata,

Numai pentru tine...

Fetele coboara

Rand pe rand pe-afara

Nu-i nici o greseala,

Le privesc din scara

Fluturi care zboara,

Te astept pe tine...

Imi vorbesti cu sinceritate

Si nimic nu ne desparte

Intr-o lume ce se-mparte

In oameni cu si fara carte,

Dar, tu esti o persoana aparte,

Cand esti langa mine...

Te iubesc din prima clipa

Si de nimeni nu mi-e frica

Imi vei fi mereu iubita

Lumea va parea mai mica

C-o iubire unica,

Pana la nesfarsit...