Poezii proprii p.2

Aici o continuare a articolului poezii proprii:

Te iubesc mai mult ca nimeni

Te iubesc mai mult ca nimeni, chiar de nimeniul sunt eu,

Am ajuns sa tin la tine mai mult ca la Dumnezeu.

Am ales sa fiu ateu, pentru o raza de soare,

Sufletul mi l-am vandut, insa stiu ca nu mai doare.

Despre tine eu le spun la toti cei ce-i intalnesc,

Incercand sa scriu iubirea, am sjuns sa te iubesc.

Poate nimeni-ul din mine si-a gasit in fine-un eu,

M-ai facut sa cred in tine, m-ai facut sa fiu al tau.

Toate lacrimile curse, se trasforma acum in aur,

Nu vreau tu sa pleci vre-odata, pentru mine esti tezaur,

Nu te las sa pleci vre-odata, te iubesc acum prea mult,

Tu esti toata fericirea-ntruchipata pe pamant.

Tu ma faci sa cred in mine, tu imi dai mereu speranta,

Tu esti singurul motiv care ma tine in viata

Te iubesc mai mult ca nimeni, si-asta o s-o zic mereu

O sa lupt sa fi cu mine, o sa lupt sa fiu al tau.

Tradare

Ma simt tradat acum de cei ce i-am iubit,

Si simt c-a fost in van tot ce am suferit,

Am suferit enorm sa pot ca sa ofer,

Si inima din piept, dar acum nu mai sper...

Prea rece sunt acum sa pot sa imi revin,

N-o sa mai fie nopti de chinuri si suspin,

Am mintea otravita, in suflet am venin

Am ajuns un ateu, deci n-o sa ma inchin.

E crunta suferinta, dar e crunt sa traiesc,

Tot ce-am iubit odata, am ajuns sa urasc

Sunt singur intr-o lume ce-n jurul meu se strange,

Rupe bucati sin mine, intra ca spinii-n sange...

 Trenurile vietii

Destine mult prea inchise,viitor, dar si trecut,

Toate drumurile-ntinse au un cap, si-un inceput,

Toti aceia ce pe ele au pasit, si vor pasi,

S-au nascut, se nasc in trenuri, si in trenuri vor muri.

De departe dinspre vremuri, trenurile vietii vin,

Le vezi azi oprite-n gara, si-apoi dispar din senin,

Le mai cauti, intrebi de ele,sunt mereu la orizont,

Cand vrei sa ajungi la ele, vezi transee, esti pe front.

Esti soldat pe-un camp de lupta, langa tunuri privesti surd,

Si astepti sa-ti vina randul sa versi din sangele crud,

Sa retezi drumuri croite pan-atunci de-altii cu greu,

Numai sa stii ca poti merge inc-un pas pe drumul tau.

Si mergand asa pe drum, tu intalnesti o rascruce,

Si apuci una din cai fara a stii unde duce,

Mergi pe ea o viata-ntreaga, mergi intr-una nentrerupt,

Si constati dupa o viata, c-ai ajuns la inceput.

Umbra

O umbra ce-mpanzeste destinul ce m-alunga,

Ma tine prizonier pe-o cale foarte lunga,

Departe sunt acum, de scopuri, de viata,

Departe am ajuns intr-o lume de gheata.

Alunecand mereu pe culmi ca de cristal,

Lovit de sentimente ce vin val dupa val,

Tacut raman ca stanca, ce margineste ape

Ce vin zi dupa zi, si vor in ea sa sape.

O piatra in desert, ramasa in furtuna

Umbra a unui vis cea ramas in urma

O urma de respect ma face irascibil,

O umbra intr-un tel, ce-i mereu intangibil.

Carari ce le-am urmat, sunt acum labirinturi,

Ce se topesc incet in adieri de vanturi,

Doar umbre din trecut, ce bantuie prezentul

Trecut si viitor, si eu voi fi absentul...

Schimbare

Am fost mereu de-atunci, si o sa fiu mereu,

Nu vreau ca sa ma schimb, raman acelasi eu,

In clipe trecatoare, si in eternul vietii,

In visele pierdute in faptul diminetii.

 

Astept mereu o raza, ascuns in intuneric,

Miros parfumul fad, crezand ca e himeric,

Si vase dupa vase prin porturi acosteaza,

Caci se tem de furtuna care acum urmeaza.

 

In verdele padurii, privirea se afunda,

Cautand mereu dreptatea, si este muribunda,

Sub stropii reci de ploaie, care incep sa curga,

Mi se preling pe frunte, si plec pana la urma.

Pe cerul innorat un fulger se arata

Se-arunca spre pamant, speranta el isi  cauta,

In amintiri trecute, in clipele marete,

Cautand in mii de chipuri, si mii si mii de fete.

Visare

In asteptarea trista imi amagesc speranta

Caci mi-am pierdut de mult intreaga siguranta,

Vacarmul surd din jur ma face sa visez

Cu ganduri prea departe incep sa ma distrez.

O insula pustie, un vis ce e departe,

Mii de imagini parca, file rupte din carte,

Taram luat dintr-un basm, bine ascuns de lume,

Eu sunt deja acolo, si te astept pe tine.

Ma amagesc intr-una ca tu o sa apari

Din roua, dimineata, astept ca sa rasari

Si sa ma strangi in brate, sa stau la pieptul tau

Tu sa imi cand un cantec, eu sa ascult mereu. 

Te vad venind prin cer, te certi acum cu luna

Caci ai cules din stele sa-ti impletesti cununa.

Din razele de soare, tu ai furat o raza,

Si-acum o tii ascunsa, nu vrei lumea s-o vaza.