Oare de ce?

Din doi în doi încep să număr, şi mă îndrept spre infinit,
Şi cu gândul plecat la tine mă-ntreb: de ce? cu ce-am greşit?
Ce am făcut, sau n-am făcut, ca să mă laşi să plâng de dor?
În serile ce-acum sunt reci, în loc să fie seri de-amor?

Cu ce-am greşit în faţa ta? să nu-mi vorbeşti, să nu te văd,
Să m-ocoleşti într-una fată, şi şti că-i jale şi prăpăd.
Ce n-am făcut să fii a mea? Ce am uitat ca să iţi spun?
Sau ce am spus prea des, prea rar? şi azi mă faci să par nebun.

Ce trebuia sa îţi ofer? Iubirea mea nu e de-ajuns?
Vrei inima din piept s-o scot? O scot, de-i "da" al tău răspuns.
Şi ţi-o ofer cu viaţa mea, s-o iei, să o păstrezi cu tine,
S-o porţi cu tine peste tot, să faci cu ea ce crezi că-i bine.

Ce aş putea să-ţi mai aduc? Vrei soarele să ţi-l ofer?
Vrei razele, şi-a lui căldură, vrei luna, stelele din cer?
Vrei ochii mei să te-nsoţească, în umbre, neguri şi dureri,
Cu ei în zori să-ţi găseşti calea, şi să-ţi aducă mângâieri?

Dar ai plecat, plecat departe, şi azi străini dar suntem noi,
Şi mi-ai luat sufletul cu tine, si-l ţii în pivniţi cu noroi,
L-ai murdărit fără o vorbă, şi l-ai lăsat să putrezească,
Fără să-ţi pese-un pic de noi, şi ai uitat de vorba noastră...

Strainul

Am plecat pe-un drum in lume, c-un strain alaturea,
Din dorinta mea de viata impartind cu cine vrea,
Inima, cu toata lumea, am deschis-o spre neant,
Numai eu, si cu strainul, pe un drum catre Levant.
Am plecat pe-un drum departe, cu un sentiment tacut,
Tot in lume fara margini, spre ceva ce n-am facut,
El, strainul, mai departe, spre neant ma insotea,
Inima de ura multa, pe tacute imi golea.
Urmele lasate-n spate, parca azi ma urmaresc,
Binele ca intr-o carte, cu coperti il invelesc.
Erata, ca stil de viata am ajuns sa o iubesc,
Strainul, pe mai departe m-a facut sa ma gandesc,
Cata ura, cate patimi am ajuns sa cuceresc.

Vis

Şi ochii mi se-nchid uşor, în razele de noapte,
Cu gândul îmbătat de dor, şi mângâieri de şoapte,
În visele ce mă cuprind, tu îmi apari în ceaţă,
Dar ştiu că eşti numai un vis, un vis ce-mi dă speranţă.

Lumina caldă-a lunii reci, încet spre noi coboară,
Părtunde-n visul meu, în gând, şi soarta ne-o separă,
S-amestecă printre dureri, şi vrea să le cunoască,
Nu ştie, n-a mai întâlnit, durerea e lumească.

Şi stropii reci ce se lovesc cu ură de trotuare,
Mă fac să vreau, să îmi doresc, mai tare, şi mai tare,
Să stau în vis, să te-ntâlnesc, şi să rămân cu tine,
În liniştea nopţii prea reci, un vis tu vei rămâne.

Ai nostrii si ai lor

Si-ai nostrii vor sa fie bine, ca si-ai lor,
Si atunci ce facem? Ne-omoram cu totii?
Si sufletele-n piept ne dor,
Si toata lumea striga "hotii!"

Si-ai nostrii vor sa fie bine pentru ei,
Sa nu traiasca zi de zi cu frica,
Ca n-au in buzunar macar doi lei,
Si zi de zi pe masa nu mai pun nimica.

Si-ai nostrii vor sa fie bine pentru ei,
Si vor sa poata zi de zi sa spere,
Nu sa traiasca-n filme cu eroi,
Doar sa mai uite de durere.

Si-ai lor vor sa o duca bine, mult mai bine,
Sa nu-i ajung-o ceata de saraci,
Multimea ce din urma vine,
Si le face o groaza de draci.

Si-ai lor ar vrea sa fie mai departe,
Sa fie intre toti cei mai alesi,
Si ei traiesc cu minti desarte,
Departe de-omenire, nentelesi.

Si-ai nostrii vor sa se-nteleaga,
Sa nu mai fie certuri zi de zi,
Sa aibe si saracii ce s-aleaga,
Sa poata toata lumea a razbi.

Si-ai lor ar vrea ca sa adune,
Sa aiba totul sub control,
Sa fie toate tot mai bune,
Sa fie tot la mana lor.

Si toti viseaza mai departe,
Departe, mai departe catre zare,
Si toti azi uita ca se poate,
Si cred, pierduti, ca totul li se pare.

De ce-ai intrat in viata mea?

De ce-ai intrat in viata mea daca nu vrei sa ma iubesti?
De ce-ai intrat razand in ea doar ca sa ma ranesti?
De ce ma amagesti intr-una, ca sufletul sa ti-l ofer?
Sa iti ofer iubire-ntr-una fara sa pot nimic sa-ti cer?

De ce-ai venit razand la mine, si inima din piept mi-ai luat?
Cand tu vedeai ca nu e bine? dar pentru tine n-a contat.
Si am ajuns sa pun mult suflet, in inima mea sa te tin,
Tu mi-ai adus multa durere, si ai dat vina pe destin.

De ce-ai venit plangand la mine, durerile sa ti le-alin?
Cand tu nu ma iubeai pe mine, un strop macar, macar putin.
Dar tu ai vrut sa simt durere, asa cum si tu ai simtit,
Astazi eu sufar in tacere, asa cum n-am mai suferit.

Dor de mama

De fiecare data cand vorbim, pot sa-ti aud durerea-n glas,
Cum plange-n sufletul tacut regretul ca nu sunt acas',
Suspinul din inima ta, ce sufletul incet imi roade,
Ma chemi acasa zi de zi, daca ai sti ca nu se poate...

Durerea ta imi da fiori, as vrea sa pot sa te ajut,
Sa fiu acolo zi de zi, sa pot cuvantul sa-ti aud,
Sa te ridic atunci cand cazi, sa nu te las sa mai suspini,
Sa fiu cu tine ceas cu ceas, din ochi durerea sa-ti alini.

Dar sti si tu ca totu-i greu, caci sunt departe de camin,
Dar sti si tu ca nu sunt rau, si eu caut inima s-alin,
Caut linistea in ochii seci, ai efemerilor straini,
Si nu gasesc macar poteci, spre telul meu de azi si maini...

Nu vreau durerea sa-ti maresc, sau sa te fac sa plangi mai mult,
Azi stiu ca suferi, ca m-astepti, sa vin acas purtat de-un vant,
Sa fiu acela ce-ti ia tot, si sufletul incet ti-alina,
Dar nu pot mama, nu pot zau! Dar te iubesc din inima.

Nu am nevoie de iubire

Nu am nevoie de iubire, cand toti din jur ma mint in gand,
Si toti au zambete pe fata, si ma intreb doar pana cand,
Cat timp in viata asta seaca, o sa ma minta ne-ncetat,
Cat timp o sa se mai prefaca, nu le e teama de pacat.

Nu am nevoie de durere, sa-mi rupa sufletu-n bucati,
Si inima sa imi sfasie, sa imi distruga anii toti,
Sa mi-amageasca iar destinul, si visele sa le darame,
Sa treaca tot prin foc si para, si sa ramana-n suflet urme.

Nu am nevoie de iubire, sa imi distrug zilele toate,
Aud minciuni zi dupa zi, si stiu cat se mai poate,
Sa mai indur zilele reci, sa rup din amintiri,
Nu mai traiesc din ce-a fost ieri, si nu mai caut iubiri.

Strain

Ca un strain te-ndepartezi, cu inima prea grea,
Caci nu mai ai in ce sa crezi, si nici nu vei avea,
Tu ai pierdut tot cea fost drag, tu ai pierdut iubirea,
Si azi pe drumuri esti pribeag, sa iti cauti fericirea.

Tu te-ai pierdut pe tine insuti, speranta de mai bine,
Si astazi cauti straine-n drum, si azi te cauti pe tine,
Si cauti tot ceea ce-ai pierdut, departe, mai departe,
In lumi ce nu le-ai mai vazut, si sufletul iti arde.

In inima ai numai chin, caci esti strain pe drumuri,
Si cauti coroanele de regi, prin sate si catunuri,
Iti cauti credinta in ceva, sa poti sa ai o viata,
Sa poti sa ai si tu un tel, doar un strop de speranta.

Iubirea ta ce-n zile mari, iti faurea speranta,
Ti-a sfasiat prin mii de spini, intreaga siguranta,
Incojurat de toti ai tai, strain esti printre vise,
Si nu le spui tu nimanui, le-asterni in carti nescrise...

Mi-e dor de tine!

Mi-e dor de tine, dor de noi,
Dor de vorbit amandoi,
Mi-e dor de tine, de trecut,
Mi-e dor de tot ce n-am avut,
Mi-e dor de zilele pustii,
De zilele cand zici ca vii,
Mi-e dor de noptile vorbite,
De mii de ganduri ratacite,
De filmul care l-am vazut,
Mi-e dor sa pot sa te sarut,
Mi-e dor de timpul petrecut,
De zilele ce le-am pierdut,
Mi-e dor sa pot sa te zaresc,
Mi-e dor sa-ti spun cat te iubesc...

Poezia fara titlu

De vreii să fii nemuritor
Poete scrie pentru ţara
Vers simplu dar cutezător
În el mândria de popor tresară

Scrie de daci şi de români
De munţi de râuri şi câmpii
De muncitori şi de ţărani
De cântecul voios de ciocârlii 

Scrie de ce ni drag, de ce iubim
De eşti poet şi de partid să scrii
Prin el în ţara liber azi trăim
Scrie cât mai frumos aşa cum ştii

Să scrii că noi muncim din greu
Că totul nu-i aşa cum vrem
Dar mergem înainte tot mereu
Noi făurim uniţi tot ce avem

În tricolor avem simbol deplin
Albastru cer cu stele şi senin
Galben din holdele bogate aurii
Roşu că sângele vărsat în bătălii


Nicolae Ceausescu

Ramai cu mine

Atunci cand iarna vine rece, cu fulgi de nea plangand usor,
Eu te astept sa-mi fi aproape, sa nu mai sufar de-al tau dor,
Sa fi a mea macar o noapte, sa-mi faci sfiala sa dispara,
Si sa ramai apoi o viata, o viata dulce si amara.
O tu ramai iubirea mea, ramai cu mine o viata,
Ramai in brate sa ma tii, sa ma trezesti de dimineata,
Cu un sarut iubirea mea, sa-mi iei cuvantul de pe buze,
O, tu ramai iubirea mea, fara pudori si fara scuze.
Ramai cu mine peste vise, sa ne plimbam printre culori,
Sa mergem zilele incinse prin campuri pline doar de flori,
Ramai cu mine o secunda, si timpul tot sa se dilate,
Sa fi cu mine o secunda, si-apoi sa fi zilele toate.
Ramai cu mine pe sosele, ce viata imi duc tot departe,
Sa fi cu mine pas cu pas, sa fi cuvantul dintr-o carte,
Sa fi un strop din ploaia care imi uda parul castaniu,
Sa fi cerneala din penita, atunci cand eu incerc sa scriu,
Sa fi suflarea din rarunchi, atunci cand viata ma incearca,
Sa ma inec in ape-adanci, atunci sa fi colac sau barca,
Sa fi tu gandul ce-l dospesc, sa fi al aerului suflu,
Sa-mi spui intr-una te iubesc, sa nu mai pot nici sa rasuflu.
Si sa ramai apoi o viata, o viata dulce si amara,
Sa fi a mea macar o noapte, sa-mi faci sfiala sa dispara,
Eu te astept sa-mi fi aproape, sa nu mai sufar de-al tau dor,
Atunci cand iarna vine rece, cu fulgi de nea plangand usor.

Sa ma astepti

Si m-oi intoarce iar si iar, cu sufletul in palme,
Te voi cauta zi de zi, caci inima nu doarme,
O sa ma-ntorc iubita mea, cu ochii plini de lacrimi,
O sa te caut in zari pustii, tot chinuit de patimi.

Sa ma astepti, c-o sa revin, in fiecare seara,
Te port in suflet si in vis, si-ncepe ca sa doara.
Sa ma astepti iubita mea, chiar daca sunt departe,
Te am cu mine zi de zi, in toamna care arde.

O sa revin intr-un apus, manat de ganduri negre,
O sa te tin in brate strans, ce clipe de placere,
O sa revin iubita mea,  si-apoi jur, nu mai lipsesc,
O sa revin iubita mea, sa-ti spun cat te iubesc.

Asteptare

Când lumina ce pătrunde, printre ramuri bate-n geam,
Printre umbre în mișcare eu la tine mă gândeam,
Mă gândeam ce faci tu oare, timpul cum ți-l mai petreci,
Cât de mult te-ai schimbat oare, pe aici de nu mai treci.

Orele, care odată curgeau repede ca apa,
Au acum altă măsură, zi de zi parcă au alta,
Timpul parcă nu mai curge, lumea toată a-nghețat,
Zilele nu au măsură de când departe ai plecat.

Gândurile zboară toate, tot la tine mă gândesc,
După toată așteptarea încă simt că te iubesc,
Multe lucruri ce se-ntâmplă dup-o lungă așteptare,
Au tendința să conteze din ce în ce mai tare.

Si cu toate aceste ganduri tu departe o sa ramai,
Te astept la mine-n viata, pe aici cand vrei sa vii,
Sa imi spui tot ce te doare, sentimentele ce ard,
Tu sa vii la mine-n brate, sa te-ntorci tu suflet cald.

Dor de tine

Asteptand sa treaca timpul, lumea toata ca sa plece,
Visele imi cuprind mintea, ma trezeste un aer rece,
Orele zboara departe, tu-mi patrunzi usor in gand,
Tigara dupa tigara, si ma intreb pana cand...

Drumul pare mult mai rece, si mai lung cand ma gandesc,
Sa te tin as vrea aproape, sa iti spun cat te iubesc,
Dar imi lipseste curajul, recunosc ca sunt un las,
Inocenta ta din ochi, dezarmata-i....copilas.

Parul tau negru ca noaptea, imi provoaca numai vise,
Numai ganduri de iubire, si tandreturi nedescrise,
Sa te strang as vrea in brate, sa nu mai duc al tau dor,
Si sa-mpatasim iubire, dimineti pline de-amor.

Iubire de o seara

La frumusetea ei, iubirea mea e oarba
Si sufletul imi plange, si ochii vor s-o soarba,
In ganduri mi se plimba, danseaza printre ele,
Iubire de o seara, regina vietii mele.

Si ochii ei deasemeni ma fac sa-mi fac sperante,
Si sa visez o noapte ca o s-o strang in brate,
Si zambetu-i vaneaza, cu dinti ca de felina,
Si inima imi arde, si inima-mi alina...

Si-n ochi ii vad durere, sau poate e speranta,
Cu zambetul pe buze, se bucura de viata.
Si inima imi bate, bate in piept sa sara,
M-ai zapacit de tot, iubire-a mea de-o seara...

Minte-ma!

Minte-ma iubire oarba, minte-ma destin al meu,
Nu-mi spune ca viata-i slaba, vad si eu cat e de greu,
Vad ca tot isi pierde sensul, si apoi si-l regaseste,
Minte-ma iubirea mea, minte-ma ca ma iubeste.

Minte-ma suflet al meu, minte-ma cand nu am stare,
Cand ma vezi ca sunt tacut, cand ma vezi privind in zare,
Intr-o lume fara capat, unde totu-i trecator,
Minte-ma iubirea mea, minte-ma ca n-am sa mor.

Minte-ma destine crud, minte-ma sa te iubesc,
Sa ma minti ca tu-mi dai viata, sa ajung sa te doresc,
Sa nu caut in alte colturi, ce deja eu am in fata,
Minte-ma iubirea mea, minte-ma ca am o viata.

Minte-ma durere tu, minte-ma ca nu ma doare,
Ca sunt tare ca un zid, si ca totul mi se pare,
Lovituri ce cad in sir, trec prin mine mai departe,
Minte-ma iubirea mea, minte-ma tu ca se poate.

Minte-ma gandirea mea, minte-ma ca sunt aceala,
Ce traieste zi de zi, si si-a parasit parcela,
C-am plecat sa vad o lume, peste tot sunt doar minuni,
Minte-ma iubirea mea, sa nu-mi spui ca sunt minciuni...

Speranta

In timp ce viata trece, vazundu-si de-al ei drum,
Eu stau tacut in loc, caci e tarziu de-acum,
E prea tarziu iubito, e mult mult prea tarziu,
Caci ne-am pierdut prin lume, de tine nu mai stiu.

Ne-am ratacit iubire prin vise si prin ganduri,
Si am ajuns departe, in ale vietii randuri,
Sa fim purtati de valuri, intr-un ocean de vise,
Sa le traim pe toate, cu mintile deschise.

Dar eu te caut in taina, si ma topesc de dor,
Departe sunt de tine, si cred acum ca mor,
Speranta ma mai tine, caci stiu ca ma astepti,
Si o sa vin la tine, sa fiu al tau in veci.

Rosia-nserare

Într-o roșie-nserare, când pe cer se joacă umbre,
Așteptând să treacă timpul, în pofida sorții crude,
Și gândind departe-n lume, peste munți si peste văi,
Între toate acele gânduri, dau mereu de ochii tăi.

Și atunci începe chinul, așteptările sunt zeci,
Tu în vis scriind destinul, fericirea uiți s-o treci,
Ai păstrat-o pentru tine, într-un gest prea egoist,
Și m-ai condamnat o viață să rămân într-una trist.

Sentimentele-s confuze, nu mai știu nici ce să cred,
Care-i vis și care-i viața, știu că n-am vrut să te pierd,
Și pierdut încet prin vise, sunt cuprins de disperare,
Te-am pierdut demult, cândva, într-o roșie-nserare.

O viata noua

Prin timpul care curge, spre-o vasta nepasare,
Merge tacut un suflet, plutind usor spre mare,
Se-ndreapta spre pieire, stiind ca n-are sens,
Sa lupte cu minciuna ce pe el l-a ales.

El n-a pierdut speranta, stie ca-ntr-un final
O sa scape de toate, de vina si amar,
Stie ca vine clipa, cand gustul de pelin,
Va fi schimbat c-un suflu, de viata foarte plin.

Mergand spre infinit, vede durere-n cale,
Gandeste c-o sa uite, trecutul, si-asta doare
Surasul doar in ochi, zarit atunci cand ploua,
Curand o sa inceapa o viata, una noua.

Iluzie

O iluzie efemera, intre viata si abis,
Linie a vietii mele, doar o umbra intr-un vis,
O iubire trecatoare, doar un gand si o privire,
Un cuvant ce a fost scris, si sortit spre nemurire.

Tu naluca ce-mi apari, si ma chemi prin vis departe,
Tu-mi arati ce poti sa faci, si ma duci pe cai desarte,
Imi arati viata toata, intr-un colt de sticla sparta,
Si-mi arati si un abis ce vrea lumea sa o piarda,

Tu-mi trasezi cu pasii mici, drumul care sa-l urmez,
Sa ma pierd de realitate, sa nu stiu daca visez,
Umbre sa imi joace-n fata, si nu stiu de e real,
Ca un film de groaza parca, filmul vietii...ilegal.

Iubirea ce ti-am purtat-o, a-nceput ca sa dispara,
Numai gandurii si iluzii astazi ma mai inconjoara,
O privire peste vremuri ma duce spre amintiri,
Si tu inca-mi esti in minte, printre gandrui si trairi,

Cuvantul ce l-ai rostit respiratia imi taie,
Si-a lasat o urma-n suflet, dar nici una pe vre-o foaie,
Viata tu mi-ai incurcat-o, vrei sa lasi ceva in urma,
Regina slavona a mea, si esti totusi doar o umbra...