Copilule cu ochi ca marea

Copilule cu ochi ca marea, tu mi-ai luat sufletul in palme,
Ti-am oferit viata mea, ai cantarit-o: zeci de grame ,
"E prea putin" ai spus atunci, "asta e tot ce imi oferi?'
Eu ti-am dat tot ce aveam, mai mult de-atat n-ai ce sa-mi ceri.

Copilule cu ochi ca marea, ti-am oferit inima mea,
Ai luat-o, ai privit-o trista, si-apoi ai zis "si ce-i cu ea?"
Priveste-o bine, inca bate, pastreaz-o intr-un colt de suflet,
Sa simti cand vrei dragostea mea, de ea sa-ti amintesti c-un zambet.

Copilule cu ochi ca marea, ti-am oferit zilele mele,
Tu le-ai citit ca pe o carte, si-apoi te-ai saturat de ele,
"Ai zilele mult prea anoste" ai spus plecand pe alta cale,
Si totusi merg in fata ta, sa culeg spini si tu petale.

Copilule cu ochi ca marea, ti-am oferit clipe si vise,
Si le-am pus toate intr-o carte, viata-n versurile scrise,
Sa le citesti copil frumos, si sa alegi tot ce iti place,
Vers dupa vers, gand dupa gand, cu inima plina de pace.

Nehotarare

Ieri, tacuta ca si marea, m-ai privit trecand pe strada,
Si pierduta ca si zarea, ai lasat ca sa se vada,
Uimirea ce te cuprinde cand imi vezi chipul de piatra,
Cand vezi ce-am ajuns acuma din cel eram odata.

Ai facut un pas spre mine, si-apoi te-ai oprit in loc,
Inima-ti plina de gheata bate sufletul de foc,
Sentimente amestecate te incearca in secunde,
Te intrebi de esti in stare. O sa mergi, dar pana unde?

Pasii ti-ai oprit pe loc, te-ai intors la a ta cale,
Nu mai e cale de-ntors, chiar daca acum te doare,
O sa mergem mai departe, doi straini in alta viata,
Tu privind de-acum in urma, eu ducandu-ma in ceata.